Pagina Pacientului

Așa cum sugerează și numele, înseamnă os poros, de fapt este o boală în care rezistența osului este scăzută și scheletul are un risc mare de fractură.

Osteoporoza este importantă datorită complicațiilor sale care se numesc fracturi de fragilitate. Fractura de fragilitate este fractura care apare după căderea de la propria înălțime. Un schelet sănătos este făcut astfel încât să rămână întreg după o cădere de la propria înălțime, iar apariția unei fracturi în asemenea situație este un semnal de alarmă foarte serios. Dacă nu sunt luate masuri pentru creșterea rezistenței osoase, există riscul apariției de noi fracturi, cu multe consecințe legate de sănătate.

Dacă osteoporoza nu este complicată, adică nu au fost fracturi, pacientul poate să nu simtă nimic, dar scheletul său nu mai are rezistență normală și la o cădere se poate fractura cu ușurință. De aceea, osteoporoza este asemănătoare cu hipercolesterolemia (colesterol crescut în sange) care nu doare dar trebuie tratat deoarece înseamnă niște riscuri în viitor pentru sănătate).
Dacă pacientul a avut deja fracturi din cauza osteoporozei, poate avea dureri permanente sau chiar modificări ale scheletului cu imposibilitatea de a efectua anumite mișcări, deplasarea sau funcționarea normală a numitor organe sau sisteme.

În prezent standardul de diagnostic pentru osteoporoză este reprezentat de măsurarea densității osoase cu densitometru DXA la nivelul coloanei lombare, șoldului și uneori al antebrațului. În situații speciale se măsoară întregul schelet. Pentru a afla dacă e nevoie de tratament, pe lîngă această măsuratoare, mai sunt luați în calcul și factori ca vârsta, istoricul medical, istoricul familial, boli sau tratamente actuale sau anterioare.

Femeile după instalarea menopauzei (de obicei e nevoie de o evaluare la câțiva ani de la menopauză), bărbații după 50 de ani, cei care au boli ce pot afecta oasele indiferent de vârstă ( hipertiroidism, boala Cushing, hipogonadism adică lipsa hormonilor sexuali, boli metabolice osoase, hiperparatiroidism primar, lipsa de vitamina D, poliartrita reumatoidă, diabet zaharat, s.a.), cei care fac tratamente cunoscute pentru efectul lor pe os cum ar fi cortizonul în orice formă.

În principiu orice os care s-a rupt după căderea de la proria înălțime poate fi o fractură osteoporotică dar cele mai cunoscute și importante sunt: fractura de antebraț care poate apărea la femeia în primii ani după menopauză, fractura de corp vertebral, altfel spus „tasarea vertebrală” care arată ca o înfundare a unei vertebre dar este de fapt o fractură, fractura de șold, cea mai importantă complicație a osteoporozei, dar și fracturi de coaste sau de gambă.
Diagnosticul fracturii este de obicei clinic, adică bazat pe ce simte pacientul sau ce se poate vedea la examinare, dar fractura de corp vertebral (tasarea vertebrală) poate să treacă neobservată deoarece produce o durere la nivelul coloanei fără o modificare evidentă a profilului osos. Această fractură necesită radiografie de coloană profil sau o scanare specială pe aparatele DXA pentru diagnostic.

Da, în prezent există numeroase dovezi pentru diferite tratamente eficiente în osteoporoză. Trebuie menționat că tratament nu însemană doar ce primește un pacient pe o rețetă compensată ci și modificări ale stilului de viață și o dietă corespunzătoare.
Exercițiul fizic Menținerea unui schelet sănătos se face cu min 1 oră pe zi de mers pe jos în ritm susținut. Există și posibilitatea creșterii rezistenței osului prin efort fizic dar necesită o intensitate mai mare și supraveghere specializată.
Alimentația: trebuie să fie variată, să nu conțină multă sare (adăugarea de sare în mâncare duce la piedere de calciu din oase), să conțină proteine și derivate de lapte sau alte alimente bogate în calciu
Suplimentele de calciu și vitamina D însoțesc aproape întotdeauna un tratament farmacologic în osteoporoză dar trebuie menținute cronic, pe termen lung, conform indicației medicului
Tratamentul farmacologic este de obicei pe termen de 3-5 ani cu posibilitatea de prelungire sau de reinițiere după o pauză. Trebuie menționat că osteoporoza este o boala cronică și necesită tratament practic toata viața, chiar dacă uneori , pentru o perioadă tratamentul poate consta în suplimente de vitamina D sau exercițiu fizic.

Cele mai frecvente complicații cauzate de excesul de cortizol constau în:
– hipertensiune arterială
– accident vascular cerebral
– insuficiență cardiacă
– osteoporoza cu fracturi de fragilitate,
– diabet zaharat secundar
– tromboze venoase (cheaguri de sânge în circulație)
– embolie pulmonară (cheag de sânge care blochează circulația la nivelul plămânului),
– infecții