Pagina Pacientului

În această secțiune a website-ului nostru puteți găsi răspunsuri și sfaturi corecte, fundamentate științific, oferite de specialiști ai Societății Române de Endocrinologie la întrebări legate de cele mai frecvente afecțiuni endocrine.

Dacă nu găsiți informațiile căutate vă rugăm să ne scrieți la office@sre.ro.

HIPOFIZA

Tumorile hipofizare sunt îndepărtate de neurochirurg, care poate efectua procedura prin metoda laparoscopică prin abord nazal, metoda uzuala in cazul tumorilor de mici dimensiuni. Rata de succes a interventiei este destul de mare in centrele specializate (pana la 85%). Daca nodulul este peste un centimetru de obicei nu se reuseste o indepartare completa a lui prin interventie chirurgicala (vindecare in 25% din cazuri). Suprarenalectomia bilaterala totala (scoaterea ambelor glande suprarenale) este indicata ca alternativa in boala Cushing sau daca chirurgia hipofizara nu a avut succes, ca si in sindromul Cushing ectopic (care apare in cadrul altor cancere – cu tumora cauzala rezecata incomplet sau nedepistata). Se poate efectua pe cale laparoscopica.

Radioterapia pentru glanda hipofiza se recomanda daca pacientul nu este operabil sau daca in urma interventiei chirurgicale nodulul din hipofiza nu a fost indepartat complet se poate efectua radioterapie la nivelul glandei hipofize. De obicei este distrus si restul hipofizei nu doar nodulul. Poate fi administrată în doze mici pe o perioadă de șase săptămâni sau cu o tehnică numită radiochirurgie stereotactică (operația Gamma Knife) administrată ca un singur tratament, cu o doză mare de radiație care este transmisă tumorii și expunerea la radiații la țesuturile din jur este minimalizată.

SUPRARENALA

Cele mai frecvente complicații cauzate de excesul de cortizol constau în:
– hipertensiune arterială
– accident vascular cerebral
– insuficiență cardiacă
– osteoporoza cu fracturi de fragilitate,
– diabet zaharat secundar
– tromboze venoase (cheaguri de sânge în circulaÈ›ie)
– embolie pulmonară (cheag de sânge care blochează circulaÈ›ia la nivelul plămânului),
– infecÈ›ii

În sindromul Cushing iatrogen dacă este posibil se va renunța la corticoterapie sau măcar se vor reduce dozele de Prednison. Reducerea dozelor se face întotdeauna treptat deoarece poate să apară insuficiența corticosuprarenaliană acută cu hipotensiune severă. De obicei însă nu este posibil să se întrerupă corticoterapia astfel încât se va încerca prevenirea apariției sau tratarea complicațiilor corticoterapiei. Se recomandă tratament pentru osteoporoză dacă se estimează că durata corticoterapiei va depăși 3 luni (calciu, suplimente de vitamina D și bifosfonat). În timpul corticoterapiei este bine să se administreze medicație care protejează stomacul (antiacide, inhibitori de pompă de protoni).

Medicamentele pot fi folosite pentru a controla producția de cortizol atunci când intervenția chirurgicală și radiațiile nu funcționează. Medicamentele pot fi, de asemenea, utilizate înainte de intervenția chirurgicală. Medicii pot recomanda terapia medicamentoasă înainte de intervenția chirurgicală pentru a îmbunătăți semnele și simptomele și pentru a minimiza riscul chirurgical.

Medicamentele pentru controlul producției excesive de cortizol la nivelul glandelor suprarenale includ ketoconazol (Nizoral), mitotan (Lysodren) și metyraponă (metopironă). Mifepristona (Korlym) este aprobată pentru persoanele cu sindrom Cushing care suferă de diabet zaharat de tip 2 sau de intoleranță la glucoză. Mifepristona nu reduce producția de cortizol, dar blochează efectul cortizolului asupra țesuturilor. Efectele secundare ale acestor medicamente pot include oboseală, greață, vărsături, dureri de cap, dureri musculare, hipertensiune arterială, potasiu și umflături scăzute. Unii au efecte secundare mai grave, cum ar fi reacțiile adverse neurologice și toxicitatea hepatică. Cel mai nou medicament pentru Cushing este pasireotida (Signifor), și funcționează prin scăderea producției de ACTH dintr-o tumoră hipofizară. Acest medicament este administrat sub formă de injecție de două ori pe zi. Se recomandă ca intervenția chirurgicală hipofizară să nu fie reușită sau nu poate fi făcută. Efectele secundare sunt destul de frecvente și pot include diaree, greață, hiperglicemie, cefalee, dureri abdominale și oboseală. În unele cazuri, tumora sau tratamentul acesteia va determina deformarea altor hormoni produși de hipofiză sau glandei suprarenale, iar medicul dumneavoastră va recomanda medicamente de înlocuire a hormonilor.

Pe baza acestor date se recomanda sa apelati la un neurochirug experimentat in interventii la nivel hipofizar.