Pagina Pacientului

În această secțiune a website-ului nostru puteți găsi răspunsuri și sfaturi corecte, fundamentate științific, oferite de specialiști ai Societății Române de Endocrinologie la întrebări legate de cele mai frecvente afecțiuni endocrine.

Dacă nu găsiți informațiile căutate vă rugăm să ne scrieți la office@sre.ro.

SUPRARENALA

Un feocromocitom este o tumoare rară, de obicei noncanceroasă (benignă), care se dezvoltă într-o glandă medulosuprarenală. Poate afecta ambele glande. Dacă aveți un feocromocitom, tumora eliberează hormoni care provoacă hipertensiune arterială episodică sau persistentă. Netratat, un feocromocitom poate duce la leziuni grave sau care pot pune viața în pericol altor sisteme ale corpului, în special în sistemul cardiovascular. Majoritatea persoanelor cu feocromocitom are vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani, dar tumora se poate dezvolta la orice vârstă. Tratamentul chirurgical pentru îndepărtarea unui feocromocitom scade de obicei tensiunea arterială la normal.

Semnele și simptomele feochromocitoamelor includ adesea: tensiune arterială crescută, transpirații, durere de cap, bătăi rapide ale inimii (tahicardie), tremor, paloare, dispnee. Semnele și simptomele mai puțin frecvente pot include: anxietate, constipație, pierdere în greutate. Factorii declanșatori ai crizei sunt deobicei efortul fizic, anxietatea sau stresul, schimbări în poziția corpului, anestezie, alimentele bogate în tiramină, o substanță care afectează tensiunea arterială, pot declanșa o vrajă. Tiramina este frecventă în alimentele care sunt fermentate, îmbătrânite, murate (unele brânzeturi, unele soiuri de bere și vinuri, ciocolată, carne uscată sau afumată. Anumite medicamente care pot declanșa crize simptomatice: Inhibitorii inhibitorilor de monoaminooxidază (MAOI), cum ar fi fenelzina (Nardil), tranilcipromina (Parnate) și izocarboxazidul (Marplan) Stimulante, cum ar fi amfetamina sau cocaina.

Semnele și simptomele feocromocitomului pot fi cauzate de o serie de condiții. Deci, este important să obțineți un diagnostic prompt. Deși tensiunea arterială ridicată este un semn primar al unui feocromocitom, majoritatea persoanelor cu tensiune arterială crescută nu au o tumora suprarenala. Discutați cu medicul dumneavoastră dacă vreunul dintre următorii factori este relevant pentru dumneavoastră:

  • Dificultate în controlul hipertensiunii arteriale cu planul actual de tratament
  • Un istoric familial de feocromocitom
  • Un istoric familial al unei tulburări genetice conexe: neoplazia endocrină multiplă, tip II (MEN II); boala von Hippel-Lindau; paragangliom familial sau neurofibromatoză 1 (NF1)

Tratamentul primar pentru un feocromocitom este operația de îndepărtare a tumorii. Înainte de a vă supune unei intervenții chirurgicale, medicul dumneavoastră va prescrie medicamente specifice pentru tensiunea arterială care blochează acțiunile adrenalinei pentru a reduce riscul de a dezvolta tensiune arterială periculoasă în timpul intervenției chirurgicale. In majoritatea cazurilor, întreaga glandă suprarenală cu un feocromocitom este îndepărtată prin intervenție chirurgicală laparoscopică sau minim invazivă. Chirurgul dumneavoastră va face câteva incizii mici, prin care va introduce dispozitive asemănătoare celor de tip wand, echipate cu camere video și instrumente mici.

Preoperator veți lua probabil două medicamente timp de mai multe zile, care ajută la scăderea tensiunii arteriale înainte de operație. Aceste medicamente vor înlocui sau vor fi adăugate altor medicamente pentru tensiunea arterială pe care le luați. Alfa-blocantele mențin arterele și venele mai mici deschise și relaxate, îmbunătățind fluxul sanguin și scăzând tensiunea arterială. Blocantele alfa includ fenoxibenzamina (dibenzilină), doxazosin (Cardura) și prazosin (Minipress). Efectele secundare pot include bătăi neregulate ale inimii, amețeli, oboseală, probleme de vedere, disfuncții sexuale la bărbați și umflarea membrelor. În pregătirea pentru intervenție chirurgicală se adaugă beta-blocant la câteva zile după începerea blocării alfa. Beta-blocantele includ atenolol (Tenormin), metoprolol (Lopressor, Toprol-XL) și propranolol (Inderal, Innopran XL). Reacțiile adverse posibile includ oboseală, dureri gastrice, cefalee, amețeli, constipație, diaree, bătăi neregulate ale inimii, dificultăți de respirație și umflături la nivelul membrelor.

Dieta cu conținut ridicat de sare. Alfa și beta-blocanții lărgesc (diluează) vasele de sânge, determinând scăderea cantității de lichid din vasele de sânge. Acest lucru poate determina scăderi periculoase ale tensiunii arteriale în picioare. O dietă bogată în sare va atrage mai mult lichid în interiorul vaselor de sânge, împiedicând dezvoltarea tensiunii arteriale scăzute în timpul și după intervenția chirurgicală.

Cealalta glandă suprarenală, sănătoasă, realizează funcțiile efectuate în mod normal de două, iar tensiunea arterială revine, de regulă, la normal. Dacă o tumoare este canceroasă (malignă), eficacitatea intervenției chirurgicale se poate baza pe îndepărtarea tumorii și a tuturor țesuturilor canceroase. Cu toate acestea, chiar dacă toate țesuturile canceroase nu sunt îndepărtate, intervenția chirurgicală ar putea limita producția de hormoni și poate furniza un anumit control asupra tensiunii arteriale. Daca tumora a fost malignă s-ar putea să trebuiască să urmați cure de chimioterapie.